|
|
 |
|
|
Clasificarea imprimantelor
In prezent, imprimantele se impart in trei mari categorii: prima categorie este reprezentata de imprimantele matriceale, la care imprimarea se face prin impactul acelor capului de imprimare cu o banda cu tus. Aceasta metoda de imprimare este folosita pe scara larga acolo unde este necesara obtinerea unei copii a materialului tiparit ( de exemplu, facturile de la magazine).
A doua categorie este formata din imprimantele cu jet de cerneala, care au la baza protectia picaturilor infime de cerneala de hartie. In aceasta categorie intra si imprimantele foto. Dintre acestea, unele nu sunt direct dependente de prezenta unui calculator si pot imprima poze direct de pe cardul de memorie al unui aparat foto digital. A treia categorie este reprezentata de imprimantele laser. La acestea, o raza de laser magnetizeaza tamburul, care atrage astfel selectiv particulele de toner.
Pe langa aceste trei mari categorii trebuie amintite si multifuncionalele. Acestea sunt mai nou cunoscute si sub numele de “All in One”. Un astfel de aparat inglobeaza in aceeasi carcasa o imprimanta (cel mai adesea inkjet sau laser), un scaner si uneori si un telefon. De aceea, multifunctionalele inglobeaza multe functii, ca de exemplu, imprimarea, scanarea, copierea, si trimiterea / primirea de faxuri.
Imprimantele matriceale
Imprimantele matriceale pot fi considerate “stramoasele” celor moderne. Aceste imprimante, numite si imrimante de impact, functioneaza similar masinilor de scris(adica mecanic). In locul carului cu caractere prezent pe orice masina de scris, imprimanta matriceala foloseste o matrice cu ace (de unde si numele). Imprimarea se produce prin lovire acestor ace de o banda impregnata cu tus. Calitatea rezultata in urma acestui procedeu nu este una foarte ridicata, dar numai aceste imprimante pot fi folosite pentru printuri pe hartie autocopiativa sau pe hartii speciale cu mai multe sraturi (ca de exemplufacturile fiscale). Aceste operatiuni nu pot fi realizate de imprimante cu jet de cerneala sau laser, din motive evidente.
Diferentierea
Diferentierea imprimantelor matriceale se face in functie de viteza si calitatea imprimata.
Viteza este masurata in cps, prescurtare ce vine de la characters per second (caractere pe secunda). Aceasta poate varia de la 50 cps pana peste 500 cps, in functie de model. In general, viteza de imprimare variaza si in functie de calitatea dorita pentru imprimare.
Calitatea printarii depinde in cea mai mare masura de numarul acelor pe care capul de imprimare il are la dispozitie. Exista doua feluri de capete de imprimare: cu noua ace si cu 24 de ace. Evident, cele cu 24 de ace ofera o calitate mai ridicata a imprimarii.
Principalul dezavantaj al acestui tip de imprimare este factorul zgomot. Chiar daca cele mai recente modele sunt semnificativ mai silentioase decat modelele de acum 10 ani, “bazaitul” produs in timpul tiparirii este extrem de neplacut. Nu este posibila eliminarea definitiva a zgomotului, pentru ca este vorba de o imprimanta de impact.
In concluzie, aceasta tehnologie de imprimare este o solutie ieftina, monocolora sau cel mult bicolora. Scimbarea culorii presupune schimbarea benzii impregnate cu tus, uzual negru, cu o alta impregnanata cu tus de alta culoare. Costul de tiparire per pagina este de pana la 10 ori mai mic decat in cazul unui alt tip de imprimanta. In ciuda costului de imprimare redus, aria de utilizare a acestor imprimante scade in fiecare an. De exemplu, daca in anul 1991 s-au vandut peste 10 milioane de bucati, in anul 2001 s-a ajuns ca numarul de exemplare vandute sa scada sub 3,5 milione si tendinta descrescatoare a continuat in fiecare an. Imprimanta cu ace este preferata de cei care lucraza in contabilitate, in primul rand pentru facturi, mai ales ca la acestea calitatea imprimarii nu este chiar foarte importanta. Dimnsiunea maxima a formatului de hartie folosit in aceste imprimanteeste A3.
Sfaturi
La achizitionarea unei astfel de imprimante trebuie sa luati in considerare cateva aspecte. Pretul de achizitie este cel mai important, mai ales ca poate varia foarte mult. Atentie, uneori pretul nu justifica si plusul de viteza sau de calitate a imprimarii pe care il obtineti.
Daca vreti sa folositi imprimanta in contabilitate, verificati inainte cu programul de contabilitate pe care il utilizati daca aceasta va putea fi folosita, altfel veti avea surprize neplacute. Desigur, orice problema poate fi rezolvata, dar daca ele pot fi evitate...
De asemenea, verificati posibilitatea de a regla distanta de lucru a matricei cu ace. In cazul in care banda cu tus incepe sa se uzeze, modificarea distantei de impact este de dorit. O distanta mai mica va duce la cresterea calitatii imprimarii.
Imprimantele inkjet
Imprimantele cu jet de cerneala sunt cea mai accesibila solutie din punctul de vedere al pretului echipamentului. Se pare ca inkjet-ul este cel mai raspandit tip de imprimanta. Tehnologia folosita permite tiparirea relativ rapida a documentelor fie alb-negru, fie color. Din momentul aparitiei lor in 1980, popularitatea acestor aparate a fost in continua crestere. Dar, din 1990, an in care imprimantele cu jet de cerneala au devenit mult mai accesibile capret, atat popularitatea, cat si performantele acestora au crescut an de an. Normal, pretul acestora a scazut o data cu cresterea numarului de exemplare vandute.
Tehnologia de imprimare este foarte ingenioasa si simpla in acelasi timp. Capetele de imprimare prevazute cu orifici (duze) prin care cerneala este “aruncata” pe suportul de imprimat (nu neaparat hartie). Jetul de cerneala (format din picaturi foarte mici) este produs prin incalzirea canalelor de scurgere din capul de imprimare. Imprimarea unei imagini color se face prin folosirea cernelurilor de culori diferite.
Calitatea imprimantelor cu cerneala depinde direct de rezolutia lor (trebuie insa spus ca rezolutia nu este unicul element definitoriu al calitatii imprimarii). Aceasta se masoara in dpi, abreviereavenind de la dots per inch. De exemplu, la o rezolutie de 600 x 600 dpi, vor fi 360.000 de picaturi pe 2,54 cm patrati. Tehnologia de formare a picaturii de cerneala, marimea acesteia, modul de amplasare a punctelor in vederea formarii imaginii etc. variaza de la producator la producator si uneori si de la un model de imprimanta la altul.
Viteza la imprimante cu jet de cerneala (ca si la cele laser) se masoara in ppm, adica pagini pe minut. In momentul de fata, numarul de pagini alb-negru posibil de “scos” dintr-o imprimanta inkjet este intre 16 si 26 ppm, in functie de modelul imprimantei. Cele care costa mai mult sunt (de obicei) mult mai performante, atat la capitolul de viteza, cat si la capitolul calitate a imaginii. Dar, indiferent de pret, in momentul in care intervine in ecuatie si factorul culoare, viteza imprimarii scade drastic. Pentru pagini color cu un grad mic de acoperire a hartiei situatia nu este chiar nemultumitoate (10-14 ppm), dar in cazul pozelor lucrurile stau cu totul altfel. In functie de calitatea dorita, de dimensiunea pozei de tiparit si de modelul imprimantei, imprimarea unei pagini A4 “full color” cu acoperire de 100% poate dura minute in sir.
Oricum ar fi in acest moment, viteza de imprimare a printerelor cu cerneala este in continua crestere. Fiecare producator pune la dispozitie o asa numita “viteza declarata”. Atentie, aceasta nu este un element extrem de explicit. Uneori, nu se specifica rezolutia printarii (care influenteaza puternic viteza de imprimare: cu cat rezolutia aleasa este mai mare, cu atat viteza de tiparire va fi mai mica), alteori nu se specifica gradul de acoperire a paginii (comentariul este similar: un grad mare de acoperire reduce drastic viteza de imprimare). In general, imprimantele cu jet de cerneala proaspat lansate ofera o calitate multumitoare a imaginii, adica destul de apropiata de cea a imprimantelor laser, dar din pacate, la un cost pe pagina mai mare. La ora actuala, nu mai exista imprimante cu jet de cerneala care sa nu ofere si imprimare color. Unele modele sunt chiar specializate in tiparirea pozelor. In acest caz se folosesc cernekuri di medii de imprimare speciale. Calitatea astfel obtinuta este similara cu cea a unei fotografii. Inkjet-urile sunt cele mai raspandite in randul utilizatorilor casnici. Motivele acestei raspandiri sunt volumul de imprimare necesar nu tocmai mare (deci pretul pe pagina nu conteaza prea mult) si pretul de achizitie al unei imprimante, care in ultima vreme este foarte mic. In majoritatea cazurilor, cartusele consumate pot fi reumplute cu cerneala, la costuri mai mici decat cele ale cartuselor noi, acest lucru fiind tot in avantajul utilizatorului casnic.
Sfaturi
Generatiile noi de imprimante au ajuns la un nivel tehnologic care le permite acestora sa faca toate verificarile si setarilor automat, pentru o imprimare conforma cu cerintelor utilizatorului, prin folosire driverelor potrivite a modelului de imprimanta si, implicit, a softului care permite intretinerea cartusului.
Trebuie sa fiti atenti la costul pe pagina tiparita pe care puteti sa-l calculati chiar dumneavoastra, acesta fiind un indiciu asupra pretului pe care va trebui sa il platiti pentru a folosi imprimanta. Acesta trebuie sa includa pretul cartusului, pentru care, in majoritatea cazurilor, este declarat un numar de imprimari aproximative, si pretul hartiei folosite. Evident, daca vreti imprima mai mult imagini decat documente si la o calitate cat mai mare, costul pe pagina va fi mai mare.
Majoritatea imprimantelor noi vin cu driverele si utilitarele corespunzatoare, care permit cel putin trei moduri de lucru sau mai multe, pentru economisirea cernelii si, implicit, pentru o imprimare mai rapida, dar la o calitate (rezolutie) mai slaba, sau o imprimare mai lenta, dar la o calitate mai buna.
Atunci cand imprimanta nu o face automat, setati dumneavoastra ca atunci cand imprimati un document fara imagini, imprimarea sa se faca folosind doar cartusul cu cerneala neagra. De asemenea, este de preferat ca cele doua cartuse de cerneala, negru si color, sa nu fie dependente unul de celalalt. In cazul in care unul dintre cartuse se goleste, este ideal ca tiparirea sa se faca si in lipsa cernelii din al doilea. Exista si imprimante care au cate un cartus pentru fiecare culoare, deci atentie la cumparare.
La acest tip de imprimante, una dintre cele mai des intalnite probleme este uscarea cernelii in orificiile capului de imprimare. Pentru a evita neplacerile provocate de acest fenomen, axista catva pasi de urmat pentru rezolvarea situatiei. Desigur si aici recomandarea numarul unu este prevenirea, care in acest caz inseamna sa folositi imprimanta cu regularitate. Astfel, se elimina in totalitate posibilitatea de uscare a capului de imprimare.
Daca se intampla ca dupa un timp indelungat de nefolosire a imprimantei cerneala sa se usuce si sa va infunde astfel capul de imprimare, va trebui sa desfundati micile orificii folosind un servetel umezit. Suna simplu, dar nu este deloc asa. Exista doua versiuni de constructie a cartuselor cu cerneala pentru imprimantele inkjet. Una dintre ele plaseaza si capul de imprimare pe cartusul cu cerneala, in timp ce la cealalta versiune cartusul cu cerneala nu este decat un banal rezervor pentru ca in acest caz capetele de tiparire se gasesc montate pe capul de imprimare. Pentru cartusele cu tot cu cap de imprimare, uscarea cartusului se “rezolva” simplu: scoateti cartusul si il asezati cu capul de printare pe un servetel de hartie umezit (cu apa!). In momentul in care servetelul s-a impregnat cu cerneala, capul de printare este desfundat. In cel de-al doilea caz, tot servetelul umed este solutia, dar plasarea acestuia sub capacul de imprimare este destul de dificila. Atentie! Nu insistati cu imprimarea atunci cand cerneala este uscata in capul de cartus. Riscati sa “ardeti” canalele prin care se scurge cerneala! Trebuie stiut ca hartia folosita la imprimare conteaza destul de mult pentru economia de cerneala. Unele imprimante au un senzor care “citeste” hartia si, in functie de tipul acesteia, foloseste modalitati diferite de imprimare. Scopul acestei tehnologii este economisirea de cerneala fara afectarea calitatii printarii.
Calea de comunicare dintre PC si imprimanta este un element extrem de important atunci cand timpul de asteptare este pretios. Daca folositi imprimanta pentru tiparirea documntelor contabile de sub DOS, existenta unui port paralel reprezint o necesitate. Desigur, portul paralel este cea mai lenta modalitate de conectare a unei imprimante.
Portul de conectare in retea devine obligatoriu cand echipamentul urmeaza sa fie folosit de mai multi utilizatori, din mai multe birouri, in cadrul unei firme. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr-un birou mic, conectarea USB este suficienta din punctul de vedere al vitezei. Dar, in cazul partajarii imprimantei apare si un dezavantaj: este absolut necesar ca PC-ul care are conexiune directa cu imprimanta sa fie permanent in stare de functionare. In caz contrar, imprimarea de la un alt calculator este imposibila.
Imprimantele laser
Imprimantele laser sunt preferate mai ales unde volumul de tiparire este mare si se utilizeaza hartie obisnuita. Ele pot fi alb-negru sau color (pentru documente colorate, cu nuante putine). Crearea imaginilor in aceste imprimate se bazeaza pe interactiunea unei raze laser cu o suprafata fotosensibila, de regula un cilindru (poate fi si o folie). In jurul cilindrului fotosensibil sunt plasate dispozitive cu actiune electrostatica sau optica pentru incarcarea cu sarcina electrica uniforma pe intreaga suprafata, descarcarea selectiva (formarea unei imagini latente) cu ajutorul razei laser, transferul tonerului (formarea propriu-zisa a imaginii), transferul tonerului pe hartie, curatarea tonerului rezidual si descarcarea sarcinii electrostatice remanente. Viteza tangentiala a cilindrului este egala cu viteza de deplasare a hartiei, pe suprafata hartiei formandu-se imaginea finala din praf de toner. In continuare, hartia va fi descarcata de sarcina electrostatica si trecuta printr-un sistem de fixare a tonerului prin topire. Cel mai simplu sistem de fixare este format din doua valturi preincalzite printre care trece hartia cu praf de toner. Actiunea combinata a caldurii si a presiunii dintre valturi fixeaza definitiv tonerul in fibrele de celuloza ale hartiei. Pentru reducerea energiei consumate si a timpului de preincalzire al valturilor, in unele imprimante, fixarea tonerului se face prin trecerea hartiei printre doua suprafete fixe prevazute cu un sistem de incalzire locala. Intre tonerul praf de pe hartie si suprafata fierbinte exista un film dintr-un material antiaderent, rezistent la temperatura de fixare, care se deplaseaza simultan cu hartia. Prin oricare din metode, tonerul si hartia capata o suprafata lucioasa, mai frumoasa chiar decat suprafata initiala a hartiei. Acest efect de innobilare a hartiei este si mai evident in cazul imprimantelor care utilizeaza un toner special in a carui compozitie intra ceara.
Laser vs. inkjet
Imprimantele laser prezinta un numar de avantaje fata de cele cu jet de cerneala. Viteza de tiparire este constanta, indiferent de complexitatea imaginii tiparite, costul consumabilelor este mai mic, dar investitia initiala in echipament este mai mare. Diversitatea mediilor de imprimare este mult mai mica, fiind impusemulte restrictii care tin de transportul mediului prin aparat, comportamentul in camp electrostatic si conditiile impuse de sistemul de fixare. Tiparirea cu cerneala se poate realiza pe aproape orice suport, fiind posibila imprimarea direct pe tricouri, pe CD-uri sau orice altceva atat timp cat se poate imagina un sistem de transport al mediului de imprimare prin fata capetelor de imprimare. Calitatea pozelor obtinute cu imprimantele cu cerneala pe hartie speciala este superioara imaginilor colorate ce se pot obtine cu majoritatea imprimantelor laser color.
Sfaturi
Ca si in cazul celorlalte tipuri de imprimante, si in cazul celor laser trebuie luate in considerare consumabilele. Atunci cand calculati costul per pagina, in unele cazuri, trebuie sa adaugati si pretul unitatii de imagine. Exista modele la care unitatea de imagine este formata din unitatea de cilindru si unitatea de toner, ce pot fi inlocuite independent la un numar diferit de pagini.
Majoritatea printurilor au o acoperire de negru mai mare de 5%, astfel, numarul de pagini estimate de producator este mai mare fata de cel real. Nu incercati sa tipariti pe alte medii decat cele recomandate de fabricantul imprimantei. Un plic cu indoiturile neconforme, etichetele autoadezive din care poate iesi adeziv sau un film transparent care se deformeaza la temperatura de fixare pot cauza blocaje care necesita interventia service-ului, implicand costuri mari. Bazati-va decizia de achizitie pe tipul documentelor care urmeaza sa fie tiparite mai des. Daca veti tipari o multime de documente text, cu putina ilustratie, atunci o imprimanta cu laser este solutia ideala. Incercati sa corelati cat mai bine volumul de tiparire necesar cu capacitatea de tiparire specifica de producator. In principu, ar fi bine sa va orientati catre modele care va permit un volum zilnic de tiparire de 3-4 ori mai mare fata de nevoile actuale. De asemenea, asigurati-va ca tavile de alimentare cu hartie pot inmagazina ceva mai mult decat necesarul de tiparire al unei zile. Astfel, nu va fi nevoie ca tava de alimantare sa fie umpluta prea des.
Dictionar
Charging roller
Rola de incarcare. Se foloseste in imprimantele sau multifunctionalele laser pentru transmiterea sarcinii electrostaice inspre cilindrul fotosensibil. Inlocuieste firul corona utilizat in primele tipuri de imprimare si are avantajul unei emisii mult mai scazute de ozon.
Cleaning Cycle sau Priming Cycle
Procedura de curatare a capetelor de imprimare prin aruncarea unei cantitati destul de mari de cerneala prin toate duzele, cu scopul de a desfunda eventualele duze blocate de resturi de cerneala uscata.
CMYK
Prescurtare care reprezinta culorile primare folosite pentru imprimare: Cyan, Magenta, Yellow si Black.
Collation / Sort
Este o facilitateoferita de unele imprimante (de mare productivitate) prin care mai multe copii ale unor documente sunt separate in tavi diferite. Un document din trei pagini (1,2,3), imprimat in doua exemplare colate va fi oferit in trei tavi diferite astfel 1,1 / 2,2 / 3,3. Acelasi document sortat va fi oferit in doua tavi astfel: 1,2,3 / 1,2,3.
Dye ink
Cerneala pe baza de coloranti dizolvati in apa. Se amesteca bine cu celelalte componente, obtinandu-se un numar mare de nuante pentru fiecare punct imprimat. Patrunde in profunzimea hartiei si nu se sterge. Nu se foloseste pentru negru decat in cartusele foto pentru amestecare cu celelalte culori.
Finisher
Subansamblu al unei imprimante sau aparat multifunctional care executa diverse operatii asupra hartiei, dupa ce aceasta a fost imprimata. Se pot enumera aici funciile de capsare, perforare, sortate in tavi sau prin deplasare stanga/dreapta, indoire si chiar introducerea in plicuri.
Fuser
Modul al imprimantelor laser destinat fixarii prin topire a particulelor de toner in fibrele de celuloza ale hartiei. La imprimantele mai vechi sau la cele de mare viteza, este alcatuit din rola de fixare, rola de presare, sistem de incalzire si control al temperaturii si senzorul care controleaza iesirea hartiei. La imprimantele mai noi, rola de fixare este inlocuita de un film de fixare care se misca simultan cu hartia. Timpul de preincalzire este mult mai mic la imprimantele cu film de fixare.
Laser scanner unit
Modul al imprimantelor laser cu functia de baleiere a cilidrului fotosensibil. Este alcatuit din generatorul laser, oglinzi rotitoare, modulator de intensitate al razei, senzori de margine, oglinzi si lentile laser. Calitatea lui este responsabila de distorsiunile geometrice ale imaginii obtinute.
Light cyan, light magenta
Nuante deschise ale culorilor de baza folosite de imprimantele foto pentru obtinerea unui numar mai mare de tonuri de culoare. Mai sunt numite si foto cyan si foto magenta.
Nozzle check
Procedura de verificare a functionarii duzelor de imprimare, realizata prin imprimarea succesiva a unor liniute cu fiecare duza. Lipsa unei linii inseamna duza defecta.
PCL – Printer Command Language
Limbaj dezvoltat de HP, utilizat pentru a descrie continutul unei pagini: fonturi, grafica, culori etc. Versiunile recente pot oferi o funtionalitate echivalenta cu cea a Postscript, dar necesita mai putina putere de calcul din partea imprimantei, permitand listari rapide cu imprimante mai ieftine.
Pickup Assembly
Ansamblul de role si rotite din cauciuc folosite pentru preluarea hartiei din tava si transportul acesteia inspre zona de imprimare propriu-zisa. In acelasi ansamblu, de multe ori sunt incluse si mecanismele de separare a colii de deasupra de urmatoarele din tava.
Pigmented ink
Cerneala pe baza de pigmenti colorati. Nu patrunde in profunzimea hartiei si permite obtinerea unei margini precise. Are o buna rezistenta in timp, nu se amesteca cu celelate cerneluri (se acopera una pe alta). Principalul dezavantaj este ca, in anumite conditii, poate fi stearsa cu guma.
Postscript
Limbaj de descriere a paginii dezvoltat de catre Adobe, folosit pentru stocarea documentelor intr-un format portabil, care permite generarea continutului imaginii atat din formatul vectoria, cat si raster, toate pe aceeasi pagina.
Nu este doar limbaj de control al imprimantei (vezi PCL), ci este un limbaj complet de programare, care necesita un procesor dedicat pentru executarea instructiunilor. Aceasta a facut ca imprimantele Postscript sa ramana o clasa aparte de imprimante profesionale, de regula scumpe.
Printer Emulation
Posibilitatea unor imprimante de a se comporta (din punctul de vedere al aplicatiilor) exact ca o alta imprimanta – de regula un model mai vechi cu o mare raspandire.
Printer engine
Totalitatea subansamblurilor unei imprimante care permit obtinerea unei puncte pe hartie, pornind de la semnalele furnizate de placile logice.
Print head
Cap de imprimare cu cap de cerneala. Pot fi fixe, adica se pot inlocui doar printr-o interventie de service, inlocuibile, sau comune cu cartusul de cerneala, adica se inlocuiesc de cate ori se schimba cartusul de cerneala.
Numarul de duze este proportional cu viteza de imprimare, iar volumul picaturii este invers proportional cu precizia redarii detaliilor sau a nuantelor. Posibilitatea modificarii volumului picaturii poate duce la cresterea vitezei de imprimare prin acoperirea mai rapida a suprafetelor mari de culoare.
|
| |